Introducere

Situându-se în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Munţii Apuseni, judeţul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Ţara Silvaniei, adică Ţara Pădurilor. Are ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor, şi la sud-est judeţul Cluj. Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului pe râul cu acelaşi nume, este reşedinţa administrativă a judeţului.


Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă cu dealuri şi văi de-a lungul raurilor Almaj, Agrij, Someş, Sălaj, Crasna şi Barcău. Munţii sunt reprezentaţi în sud-vest de două ramificaţii ale Munţilor Apuseni, vârfurile Mereş şi Plopiş. Depresiunile ocupă o parte însemnată din teritoriul judeţului, zone agricole importante cu numeroase aşezări. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX) situează judeţul printre primele locuri, din punct de vedere a monumentelor arhitectonice istorice.


Existenta unei mosteniri etnografice si folclorice, varietatea celor peste 350 de monumente istorice, situri si campuri, raman marturie a unei istorii tumultoase a judetului Salaj. Desene avand o vechime de peste 12000 de ani au fost descoperite pe peretii unei pesteri din Cuciulat, o asezare de pe malurile raului Somes. Acestea sunt cele mai vechi desene de acest fel din aceasta parte a Europei. Cel mai vechi tezaur din aur masiv descoperit in Romania, cantarind 780 g si datand din neolitic, a fost gasit in judetul Salaj, la Moigrad. Vestigii dacice se gasesc pe tot teritoriul judetului.


Asezarea si complexul de fortificatii de la Magura Simleu Silvanei sunt cunoscute sub numele de de dacidava, iar Moigrad (Porolissum) este mentionata de Ptolemyin in lucrarea sa Geographia, cu intariturile militare de la Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissenis si ridicat la statutul de municipiu in jurul anului 200 d. Hr. Campurile romane de la Bucium, Romita, Tihau, Sutone si Romanasi, citadelele medievale la Almas, Moigrad, Cheud, Cehu Silvanei, Simleu Silvaniei si Vulcan stau marturie a civilizatiei si istoriei mentionate in documente care dateaza din timpuri stravechi. Istoria Salajului este de asemenea legata de numele domnitorului Mihai Viteazul, al carui memorial se gaseste la Guraslau, locul unde la 3 august 1601 s-a desfasurat batalia, ridicat in memoria celui care a realizat pentru prima data Unirea Principatelor Romane.


Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Salaj cuprinde fostul judet Salaj, organizat in 1876 si fostul judet Solnocul de Mijloc cu resedinta la Zalau si apoi la Simleul Silvaniei. Salajul are figuri reprezentative care au luptat pentru independenta si unitatea romanilor, printre care enumeram: Simion Barnutiu, Alexandru Papiu Ilarian, Iuliu Coroian, George Pop de Basesti, Iuliu Maniu si altii.

Despre regiune

Măerişte

Măerişte

Localitatea este aşezată pe valea Crasnei, pe şoseaua care leagă oraşul Şimleu Silvaniei de municipiul Satu Mare, trecând prin comuna Sărmăşag. Comuna este marginită la: Nord de Bobota, Vest de Camar, Sud de Carastelec şi Est de Săr

Bobota

Bobota

Comuna Bobota este situată în zona colinară a Platformei Sălăjene Marginale, în zona de contact a Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei şi Piemontul Sălăjean. Relieful predominant al comunei este deluros şi aparţine Depresiun

Chieşd

Chieşd

Informaţii generale Comuna Chieşd este situată în nord-vestul judeţului Sălaj, la graniţa cu judeţul Satu Mare. Se învecinea-ză la est cu comuna Samsud, la vest cu satul Giorocuţa, la nord cu comuna Bogdand, la sud cu comuna Să

Pericei

Pericei

Comuna Pericei este situata in zona colinara a Depresiunii Crasnei si a Depresiunii Zalaului. Se învecinează: în partea de vest cu oraşulŞimleu-Silvaniei, la sud cu satul Bic şi Crasna, la est cu Vârşolţ şi Borla, la nord cu

Şamşud

Şamşud

Comuna Şamşud este situată la limita nordică a judeţului Sălaj, în zona colinară a Piemontului Sălăjan, la 28 km distanţă faţa de municipiul Zalău. Economia comunei este una axată pe dezvoltarea sectoa-relor agriculturii. Cele 10

Sărmăşag

Sărmăşag

Comuna Sărmăşag aparţine din punct de vedere geografic Platformei Marginale Sălăjene, la contactul Colinelor Toglaciului cu Piemontul Sălăjan, pe aliniamentele coborâte ale culoarelor râurilor Zalău şi Crasna. Comuna Sărmăşa