Bobota

Comuna Bobota este situată în zona colinară a Platformei Sălăjene Marginale, în zona de contact a Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei şi Piemontul Sălăjean. Relieful predominant al comunei este deluros şi aparţine Depresiunii Sălajului.


Comuna Bobota cuprinde 3 sate: Bobota - centru de comună, Derşida şi Zalnoc.


Comuna are ca vecini: la nord comunele Supuru de Jos şi Săcăseni, judeţul Satu Mare; la vest - comuna Cehal, judeţul Satu Mare; la sud-vest - comuna Camăr; la sud - comunele Sărmăşag, Măerişte şi Carastelec; la est - comuna Chieşd. Vechimea locuirii pe aceste meleaguri este susţinută de menţio-narea multiseculară a aşezărilor din acest areal. Prima atestare documentară a localităţii Bobota datează din anul 1213, fiind menţionată sub denumirea de villa Babud. Celelalte localităţi sunt atestate ceva mai târziu, Derşida la 1349 şi Zalnocul la 1327.
• Bobota - este sat resedintă de comună situat la o distantă de 35 km fată de municipiul Zalău, si la 23 km fata de

Simleul Silvaniei


• Dersida - este asezată pe râul Crasna, are acces la liniile de transport, la calea ferată si respectiv la E81. Localitatea este amplasată la extremitatea nord-vestică a judeţului Sălaj, la limita cu judeţul Satu Mare, în aval de locul în care Valea Zalăului se varsă în Valea Crasnei. Este o localitate in progres, in toate categoriile socio-economice.

 

Cai de acces


Legătura comunei cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comuna pe o distantă de 9 km si trece prin localitatea Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul judetean DJ 110B Sărmăsag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Comuna este traversată pe o distantă de 9 km de calea ferată, pe traseul Zalău-Carei.


Turism


Cu o bogată zestre culturală si spirituală, cu traditiile si obiceiurile ei, la care se adaugă frumusetile si resursele naturale ale zonei, comuna poate fi un punct turistic interesant. O problemă înca nerezolvată în acest sens este reprezentată de unitatile de cazare, comuna nedispunând de o bază hotelieră sau de pensiuni agroturistice. Comuna Bobota este o comună cu un bogat trecut istoric si cultural. Zestrea istorică, etnografică, resursele naturale, izvorul sulfuros Bobota, izvoarele feruginoase Bobota si Zalnoc, prezenta lalelei pestrite, bisericile din lemn din Dersida si Zalnoc, Centrul Cultural, Fântana lui Sincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti si toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale si valoroase oportunitati pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le are îi conferă comunei Bobota o garantie pentru dezvoltarea sa edilitară, cu răsfrângeri nemijlocite pentru mai binele comunitatii locale.


Sub aspect turistic, izvoarele minerale sulfuroase la Zalnoc, cu binecunoscutele efecte terapeutice, printr-o exploatare ratională si o dotare corespunzătoare, ar putea face din aceasta localitate un important centru turistic-balnear. Printre obiectivele turistice de mare atractie, pe lângă ospitalitatea traditională a locuitorilor, pot fi amintite aici biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" din Dersida, monument istoric si de arhitectură datând din anul 1700 si biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" din Zalnoc construită în aceeasi perioadă. Bobota este strâns legată de numele ilustrilor Gheorghe Sincai si Corneliu Coposu. Centrul cultural Sincai-Coposu si fântana "Gheorghe Sincai" sunt obiective care nu trebuie ocolite în periplul oricărui turist ce vizitează această comună. Dovada a trecutului zbuciumat al romanilor stau monumentele istorice si arhitecturale, siturile arheologice, care pot fi gasite azi si pe meleagurile comunei Bobota, dupa cum urmeaza:
• Asezare din epoca bronzului - la sud-est de satul Bobota, locul numit La Dambul Rotund, pe malul stang al raului Crasna;
• Asezare din epoca bronzului - locul numit Dealul lui Balota, in zona satului Bobota;
• Cimitirul vechi - morminte cultice in locul numit Coasta Sorliti;
• Depozit fusilier si situri preistorice - in locul numit Valea Pesterii;
• Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - din Dersida;
• Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - din Zalnoc;
• Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - situata in satul Bobota;
• Cetatea medievala Padurea Cheji - din Zalnoc;
• Fantana lui Gheorghe Sincai - situata pe drumul European E81, imediat dupa intrarea in localitatea Bobota;
• Muzeul Sincai-Coposu - situat in satul Bobota;
• Casa memoriala Corneliu Coposu - situata in localitatea Bobota;
• Troita de lemn - realizata de mesteri maramureseni, ridicata in cinstea jertfei aduse de catre locuitorii comunei Bobota in cel de-al doilea Razboi Mondial;
• Locul numit La Corni - este locul prin care ostirea lui Mihai Viteazul trece din tabara de la Moftin spre Guruslau in data de 1-2 august 1601;
• Padurea Ursoiului - din preajma satului Zalnoc, unde si-a facut simtita prezenta vestitul haiduc maramuresean Pintea Viteazul. Traditia populara pastreaza si azi numele de Pestera Pinti care consta in 20 m lungime, 5 m latime si 8-10m inaltime.

 

Trasee turistice


• Bobota sat Zalnoc - Dealurile Crasnei/Râul Bobota - izvoare ape minerale sulfuroase, Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" (03)(04)
• Bobota sat Derşida - Dealurile Crasnei/Râul Crasna - Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil"

Înapoi